. Tastatura
Exista mai multe variante de tastaturi, clasificate in functie de:
. pozitia tastelor (QWERTY sau QWERTZ);
. conectorul de cuplare la calculator (A
. modul de transmitere al datelor (prinT sau PS/2);
fir, infrarosu sau
radio).
Este eel mai utilizat dispozitiv de intrare. Primele tasta-turi semanau cu o masina de scris, de la care astazi se mai pastreaza doar pozitia tastelor.
Utilizatorii Tsi pot alege tipul dorit dintr-o gama foarte larga de modele, existand dispozitive standard, ergonomice, cu palm rest, rupte in doua jumatati etc.
Cea mai simpla tastatura, recomandata pentru uzul cu programele Microsoft, este prezentata in figura 2.7.
Mouse-ul
Daca la Tnceput era un dispozitiv optional, interfetele grafice de astazi sunt foarte greu de operat fara un astfel de echipament.
Modelul tipic de mouse are doua traductoare de pozitie care masoara deplasarea pe orizontala si verticals a dispoziti-vului, precum si doua butoane pentru executarea unor co-menzi. Cele doua traductoare de pozitie au fost formate din niste rotite cu contacte electrice care, prin deplasarea lor generau o serie de impulsuri functie de marimea si sensul deplasarii. Ulterior sistemul electromecanic a fost Tnlocuit cu un sistem mai precis, electro-optic. Acum exista si mouse-uri fara contact, traductoarele clasice fiind Tnlocuite cu accelero-metre, dispozitive care masoara direct marimea deplasarii; avantajul acestora este fiabilitatea ridicata si posibilitatea ma-surarii deplasarii dispozitivului in trei dimensiuni, un astfel de principiu fiind folosit si la manusile senzoriale.
Orice mouse se cupleaza la calculator pe o interfata seriala, prin intermediul unui conector PS/2 sau rack de 9/25 pini sau prin radio ori infrarosu. Exista multe variante de mouse-uri, cu doua, trei butoane ori chiar cu tastatura nume-rica, utilizatorul trebuind sa-si aleaga dispozitivul strict nece-sar pentru aplicatia sa.
Exista un mouse, Tntors cu 180°, denumit track-ball. Tn principiu este identic cu mouse-ul clasic, numai ca la acest dispozitiv deplasarea este data de rotirea directa a unei bile. Este folosit, Tn special, la calculatoare portabile ori este inclus Tn unele tastaturi multimedia.
.
Joy-stick-ul
Face parte dintr-o categorie mai mare de dispozitive de intrare utilizate de regula ca periferice pentru jocuri. Cu exceptia acestora, sunt utilizate si in programe serioase, ca dispozitive de comanda pentru simulatoare. De la varianta initiala, de tip bat (stick) deplasabil in doua directii, s-a ajuns la echipamente foarte complexe care simuleaza un dispozitiv complex (autovehicul - volan, schimbator viteze, acceleratie, frana, butoane de comanda; avion - mansa, paloniere, pro-fundoare, putere motor etc.)
Se cupleaza la calculator fie la interfata standard (co-nector rack 15 pini) fie la o interfata speciala. Tnclinarea ba-tului este masurata prin intermediul a doua convertoare ana-log-numerice existente in interfata pentru dispozitiv.
. Scanerul
Un scanner este un dispozitiv care transforms lumina reflectata de un obiect (foaie de hartie) in secvente de 0 si 1. Pentru a Tndeplini aceasta functie, scanerele folosesc dispozitive, denumite criptic CCD (Charged Coupled Device), PMT (Photo Multiplier Tube) sau CIS (Contact Image Sensor). De fapt, scopul acestor dispozitive este doar de a convert! lumina in semnal electric, interpretabil de catre calculator.
Deoarece senzorii sunt dispusi liniar, pe un cap de citire, capturarea Tntregii imagini presupune fie deplasarea hartiei pe deasupra capului de citire (cazul scanerelor Sheetfed), fie invers (scanere Flatbed, Drum Scanner sau Handy Scanner).
Principalele caracteristici ale dispozitivelor de captura sunt date de adancimea de culoare (numarul de culori sau tonuri de gri convertite de aparat) si de rezolutie (numarul de puncte citite pe o anumita dimensiune sau suprafata; de regula este masurata in dots/inch - dpi, sau puncte/25.4 mm).
. Creionul optic
Este un dispozitiv profesional cu o utilizare asemana-toare cu a mouse-ului.
Creionul contine un fotoelement care detecteaza pozitia indicate pe monitor, masurand timpii de Tntarziere fata de im-pulsurile de sincronizare ale ecranului.
Creionul optic nu necesita un ecran special dar utilizarea sa Tndelungata poate fi obositoare pentru utilizator.
Monitorul senzorial
Este un dispozitiv profesional, utilizat in special pentru calculatoare portabile, care presupune existenta unui ecran modificat pentru a recunoaste pozitia unei atingeri pe supra-fata sa. Prin atingerea ecranului, utilizatorul poate selecta un meniu, deplasa un cursor etc.
Exista mai multe tipuri de ecrane senzoriale (matrici conductive, dispozitive capacitive sau optice).
Interfata de achizitie audio §i/sau video
Placile de achizitie audio si video au aparut relativ tarziu, in momentul producerii primelor PC neexistand posibili-tati tehnologice de realizare a sistemelor multimedia. Initial calculatoarele aveau doar un difuzor care era comandat cu un generator de tonuri. Evident, facilitatile erau extrem de (imitate.
Primul sistem de calcul dotat in acest sens a fost familia NeXT, produsa din anul 1985.
Placa de sunet (sound blaster) permite Tnregistrarea di-gitala de sunete (sau alte semnale cu frecvente in gama audio), precum si reproducerea acestora. Un sistem de calcul cu facilitati audio contine obligatoriu si o unitate CD datorita volu-mului foarte mare de date care trebuie prelucrate (un minut de Tnregistrare la calitate medie necesita circa 30 MB).
Exista multe tipuri de placi de sunet, cu rezolutii ale convertoarelor A/N de pana la 128 biti, stereo sau mono, cu rata de esantionare de 44 KHz sau mai mare.
Pentru orice placa de sunet este necesara si existenta unui set de difuzoare externe si a unui microfon pentru reda-rea, respectiv introducerea informatiilor audio.
Tn mod similar placii audio, exista si placa video, placa ce permite Tnregistrarea pe calculator a unor secvente video si reproducerea acestora pe monitor.
Conditiile tehnice extrem de dificile au facut ca, pana de curand, aceste placi sa fie destinate numai utilizarilor profe-sionale, Tn special Tn studiouri TV. Astazi exista astfel de placi care permit Tnregistrarea semnalelor de la camere video, vi-deocasetofoane sau chiar interfete care transforma calcul-atorul Tntr-un TV. Adevarata putere a acestor placi este data Tnsa de programul de aplicatie prin intermediul caruia, pornind de la anumite imagini statice, prin editare neliniara, animatie tridimensionala si alte tehnici, se obtin chiar si filme de lung metraj (Toy Story), efecte speciale (Star Wars sau alte pro-ductii hollywoodiene).
Calculatoarele cu placi de achizitie video trebuie sa fie bine echipate, necesarul de resurse fiind urias (pentru Tnregistrarea unei secunde de cadre cu 640x480 puncte, 16 culori si fara compresie este necesar aproape 246 MB).
. Interfata de retea
Este echipamentul destinat legarii calculatorului la o retea locala. Exista foarte multe standarde in domeniu, privi-toare atat la protocoalele de transmisie, cat si la mediul de transmisie.
Cele mai utilizate sunt placile Ethernet (cu viteze de 10 MBit/s) sau Fast Ethernet (cu viteze de 100 MBit/s), folosind ca mediu de transmisie cablul coaxial, torsadat ori fibrele optice.
Modemul
Modemul este echipamentul care permite cuplarea cal-culatoarelor Tntr-o retea prin intermediul firelor telefonice (mo-demul telefonic) sau a retelei CATV (modemul de banda larga). Denumirea sa provine din termenii modulator/demodulator.
Este elementul hardware esential pentru accesul la Internet.
Rolul sau este de a transforma Tn/din semnalele analo-gice existente pe liniile telefonice din/Tn semnale digitale com-patibile cu sistemul de calcul.
Exista mai multe variante constructive, fiind modemuri interne (cuplate la magistrala EISA, PCI, CNR sau AMR) sau externe (cuplate la o interfata seriala). Un caz particular Tl constituie placa WinModem care constituie o solutie minimala de interfata. Acesta contine numai convertoarele si circuitele de adaptare la linie, sarcina prelucrarii semnalelor revenind unitatii centrale.
Monitorul
Ideea de a avea un terminal la fiecare sistem este esen-ta calculatorului personal. Daca primele calculatoare foloseau un televizor pe post de monitor, cerintele impuse de rezolutie, numarul de culori si viteza, au condus la producerea unor mo-nitoare special destinate calculatoarelor.
Astazi exista monitoare cu tub catodic sau cu cristale lichide, cu rezolutii de la 640x480 puncte pana la 1900x1600 puncte, cu diagonala de la 11" (circa 28 cm) pana la 21" (circa 54 cm).
Pentru necesitati deosebite (afisare pe ecrane de mari dimensiuni), atat tuburile catodice cat si cristalele lichide nu mai sunt utilizabile. Solutia consta in utilizarea unor proiec-toare care permit afisarea imaginii pe ecrane de mari dimensiuni sau a unor afisoare cu plasma.
Monitoarele, ca de altfel si receptoarele TV, au un mare dezavantaj: nu pot reda spatiul real, tridimensional. Tehnolo-gia a rezolvat si aceasta problema, existand dispozitive bino-culare care, prin imaginea diferita oferita fiecarui ochi, cre-eaza impresia de spatialitate. Astfel de monitoare sunt fie ins-talate pe capul utilizatorului, fiind denumite HUD (Head Up Display) fie constau Tntr-o pereche de ochelari care obtureaza consecutiv imaginea pe fiecare ochi.
Orice monitor trebuie cuplat la interfata grafica existenta in mod obligatoriu in sistemul de calcul.
Placile grafice au avut o evolutie rapida, tinand pasul cu performantele tehnicii de calcul. Primele placi MDA lucrau nu-mai in mod text, cu o rezolutie de 40(80)x25 caractere. Ulterior, s-au produs extensii grafice Tntr-o gama extrem de diver-sificata: HGC (monocrom, 720x348 puncte), CGA(4 culori, 160x200 puncte), EGA (16 culori, 640x350 puncte) si VGA (16 culori, 640x480 puncte).
Astazi s-au generalizat placile SVGA, avand disponibile miliarde de culori si rezolutii de peste 1900x1600 puncte.
O placa SVGA este formata dintr-un controler sau proce-sor grafic specializat, o memorie grafica cu o marime pro-portionala cu numarul de culori si rezolutia ecranului, con-vertoare si amplificatoare de mare viteza. Placile SVGA exista, fie integrate pe placa de baza, fie ca interfere separate PCI sau AGP.
Alegerea unei placi SVGA trebuie facuta functie de tipul monitorului: rezolutiile foarte mari necesita monitoare spe-ciale, de viteza foarte mare, cu un pret mult mai ridicat fata de eel al monitoarelor mai modeste.
Memoria grafica a SVGA pastreaza imaginea afisata pe monitor, punct cu punct si linie cu linie. Aplicatiile preten-tioase din ziua de astazi (CAD/CAM, animatie 3D si, mai ales, realitatea virtuala) necesita un alt principiu de memorare a informatiei grafice, diferit de organizarea bidimensionala a acesteia. Pentru aceasta exista acceleratoarele grafice 3D, mai cunoscute sub denumirile de Voodoo, nVidia, Matrox, ATI, GForce etc.
. Imprimanta
Imprimanta este un dispozitiv periferic atasat la calculator care permite transpunerea imaginilor si textelor pe un suport fizic.
Dupa modul de imprimare, exista trei mari categorii de imprimante:
. matriciale (cu ace) - imprimarea se face prin lovirea unei
benzi tusate de o matrice de ace (in numar de 9 sau 25).
Sunt imprimante lente, cu rezolutie mica, singurul avantaj
constand in pretul scazut al materialelor consumabile.
. cu jet de cerneala - imprimarea se face prin depunerea pe
hartie a unor picaturi de cerneala prin intermediul unor duze extrem de fine. Au viteze si rezolutii medii, dar un pret extrem de ridicat al materialelor consumabile.
. laser - folosesc pentru imprimare principiul utilizat de co-piatoarele electrostatice. Au viteza, rezolutia si pretul de cost ale consumabilelor cele mai convenabile, singurul dezavantaj fiind pretul mai ridicat al imprimantei.
Accesorii
Printre dispozitivele sistemului de calcul descrise mai sus, unele sunt obligatorii, altele sunt optionale.
Tn aceasta enumerare nu si-a gasit locul carcasa cal-culatorului. Pe langa rolul, pur mecanic, de strangere Tntr-un tot unitar si functional a tuturor componentelor interne, carcasa mai contine un element extrem de important: sursa de alimentare.
Constructiv, exista doua tipuri mari de carcase: orizon-tale (desktop) si verticale (tower). Pentru fiecare din acestea exista alte variante, Tn special dimensionale.
Functional, exista carcase cu surse AT sau ATX. Dife-rentele dintre aceste doua tipuri au fost expuse la descrierea placii de baza.
Cu exceptia sursei, carcasa mai contine o serie de ele-mente de comanda si control care se cupleaza, prin inter-mediul unor fire la placa de baza. Aceste elemente sunt fie niste LED-uri (alimentare calculator, functionare HDD, eventual Turbo) fie niste butoane (pornire/oprire pentru ATX, reset, Turbo, blocare tastatura). Tot Tn carcasa se mai gaseste mon-tat un difuzor, conform standardului PC AT (nu trebuie con-fundat cu difuzoarele pentru placa de sunet care sunt externe sau montate Tn monitor).
Exista mai multe variante de tastaturi, clasificate in functie de:
. pozitia tastelor (QWERTY sau QWERTZ);
. conectorul de cuplare la calculator (A
. modul de transmitere al datelor (prinT sau PS/2);
fir, infrarosu sau
radio).
Este eel mai utilizat dispozitiv de intrare. Primele tasta-turi semanau cu o masina de scris, de la care astazi se mai pastreaza doar pozitia tastelor.
Utilizatorii Tsi pot alege tipul dorit dintr-o gama foarte larga de modele, existand dispozitive standard, ergonomice, cu palm rest, rupte in doua jumatati etc.
Cea mai simpla tastatura, recomandata pentru uzul cu programele Microsoft, este prezentata in figura 2.7.
Mouse-ul
Daca la Tnceput era un dispozitiv optional, interfetele grafice de astazi sunt foarte greu de operat fara un astfel de echipament.
Modelul tipic de mouse are doua traductoare de pozitie care masoara deplasarea pe orizontala si verticals a dispoziti-vului, precum si doua butoane pentru executarea unor co-menzi. Cele doua traductoare de pozitie au fost formate din niste rotite cu contacte electrice care, prin deplasarea lor generau o serie de impulsuri functie de marimea si sensul deplasarii. Ulterior sistemul electromecanic a fost Tnlocuit cu un sistem mai precis, electro-optic. Acum exista si mouse-uri fara contact, traductoarele clasice fiind Tnlocuite cu accelero-metre, dispozitive care masoara direct marimea deplasarii; avantajul acestora este fiabilitatea ridicata si posibilitatea ma-surarii deplasarii dispozitivului in trei dimensiuni, un astfel de principiu fiind folosit si la manusile senzoriale.
Orice mouse se cupleaza la calculator pe o interfata seriala, prin intermediul unui conector PS/2 sau rack de 9/25 pini sau prin radio ori infrarosu. Exista multe variante de mouse-uri, cu doua, trei butoane ori chiar cu tastatura nume-rica, utilizatorul trebuind sa-si aleaga dispozitivul strict nece-sar pentru aplicatia sa.
Exista un mouse, Tntors cu 180°, denumit track-ball. Tn principiu este identic cu mouse-ul clasic, numai ca la acest dispozitiv deplasarea este data de rotirea directa a unei bile. Este folosit, Tn special, la calculatoare portabile ori este inclus Tn unele tastaturi multimedia.
.
Joy-stick-ul
Face parte dintr-o categorie mai mare de dispozitive de intrare utilizate de regula ca periferice pentru jocuri. Cu exceptia acestora, sunt utilizate si in programe serioase, ca dispozitive de comanda pentru simulatoare. De la varianta initiala, de tip bat (stick) deplasabil in doua directii, s-a ajuns la echipamente foarte complexe care simuleaza un dispozitiv complex (autovehicul - volan, schimbator viteze, acceleratie, frana, butoane de comanda; avion - mansa, paloniere, pro-fundoare, putere motor etc.)
Se cupleaza la calculator fie la interfata standard (co-nector rack 15 pini) fie la o interfata speciala. Tnclinarea ba-tului este masurata prin intermediul a doua convertoare ana-log-numerice existente in interfata pentru dispozitiv.
. Scanerul
Un scanner este un dispozitiv care transforms lumina reflectata de un obiect (foaie de hartie) in secvente de 0 si 1. Pentru a Tndeplini aceasta functie, scanerele folosesc dispozitive, denumite criptic CCD (Charged Coupled Device), PMT (Photo Multiplier Tube) sau CIS (Contact Image Sensor). De fapt, scopul acestor dispozitive este doar de a convert! lumina in semnal electric, interpretabil de catre calculator.
Deoarece senzorii sunt dispusi liniar, pe un cap de citire, capturarea Tntregii imagini presupune fie deplasarea hartiei pe deasupra capului de citire (cazul scanerelor Sheetfed), fie invers (scanere Flatbed, Drum Scanner sau Handy Scanner).
Principalele caracteristici ale dispozitivelor de captura sunt date de adancimea de culoare (numarul de culori sau tonuri de gri convertite de aparat) si de rezolutie (numarul de puncte citite pe o anumita dimensiune sau suprafata; de regula este masurata in dots/inch - dpi, sau puncte/25.4 mm).
. Creionul optic
Este un dispozitiv profesional cu o utilizare asemana-toare cu a mouse-ului.
Creionul contine un fotoelement care detecteaza pozitia indicate pe monitor, masurand timpii de Tntarziere fata de im-pulsurile de sincronizare ale ecranului.
Creionul optic nu necesita un ecran special dar utilizarea sa Tndelungata poate fi obositoare pentru utilizator.
Monitorul senzorial
Este un dispozitiv profesional, utilizat in special pentru calculatoare portabile, care presupune existenta unui ecran modificat pentru a recunoaste pozitia unei atingeri pe supra-fata sa. Prin atingerea ecranului, utilizatorul poate selecta un meniu, deplasa un cursor etc.
Exista mai multe tipuri de ecrane senzoriale (matrici conductive, dispozitive capacitive sau optice).
Interfata de achizitie audio §i/sau video
Placile de achizitie audio si video au aparut relativ tarziu, in momentul producerii primelor PC neexistand posibili-tati tehnologice de realizare a sistemelor multimedia. Initial calculatoarele aveau doar un difuzor care era comandat cu un generator de tonuri. Evident, facilitatile erau extrem de (imitate.
Primul sistem de calcul dotat in acest sens a fost familia NeXT, produsa din anul 1985.
Placa de sunet (sound blaster) permite Tnregistrarea di-gitala de sunete (sau alte semnale cu frecvente in gama audio), precum si reproducerea acestora. Un sistem de calcul cu facilitati audio contine obligatoriu si o unitate CD datorita volu-mului foarte mare de date care trebuie prelucrate (un minut de Tnregistrare la calitate medie necesita circa 30 MB).
Exista multe tipuri de placi de sunet, cu rezolutii ale convertoarelor A/N de pana la 128 biti, stereo sau mono, cu rata de esantionare de 44 KHz sau mai mare.
Pentru orice placa de sunet este necesara si existenta unui set de difuzoare externe si a unui microfon pentru reda-rea, respectiv introducerea informatiilor audio.
Tn mod similar placii audio, exista si placa video, placa ce permite Tnregistrarea pe calculator a unor secvente video si reproducerea acestora pe monitor.
Conditiile tehnice extrem de dificile au facut ca, pana de curand, aceste placi sa fie destinate numai utilizarilor profe-sionale, Tn special Tn studiouri TV. Astazi exista astfel de placi care permit Tnregistrarea semnalelor de la camere video, vi-deocasetofoane sau chiar interfete care transforma calcul-atorul Tntr-un TV. Adevarata putere a acestor placi este data Tnsa de programul de aplicatie prin intermediul caruia, pornind de la anumite imagini statice, prin editare neliniara, animatie tridimensionala si alte tehnici, se obtin chiar si filme de lung metraj (Toy Story), efecte speciale (Star Wars sau alte pro-ductii hollywoodiene).
Calculatoarele cu placi de achizitie video trebuie sa fie bine echipate, necesarul de resurse fiind urias (pentru Tnregistrarea unei secunde de cadre cu 640x480 puncte, 16 culori si fara compresie este necesar aproape 246 MB).
. Interfata de retea
Este echipamentul destinat legarii calculatorului la o retea locala. Exista foarte multe standarde in domeniu, privi-toare atat la protocoalele de transmisie, cat si la mediul de transmisie.
Cele mai utilizate sunt placile Ethernet (cu viteze de 10 MBit/s) sau Fast Ethernet (cu viteze de 100 MBit/s), folosind ca mediu de transmisie cablul coaxial, torsadat ori fibrele optice.
Modemul
Modemul este echipamentul care permite cuplarea cal-culatoarelor Tntr-o retea prin intermediul firelor telefonice (mo-demul telefonic) sau a retelei CATV (modemul de banda larga). Denumirea sa provine din termenii modulator/demodulator.
Este elementul hardware esential pentru accesul la Internet.
Rolul sau este de a transforma Tn/din semnalele analo-gice existente pe liniile telefonice din/Tn semnale digitale com-patibile cu sistemul de calcul.
Exista mai multe variante constructive, fiind modemuri interne (cuplate la magistrala EISA, PCI, CNR sau AMR) sau externe (cuplate la o interfata seriala). Un caz particular Tl constituie placa WinModem care constituie o solutie minimala de interfata. Acesta contine numai convertoarele si circuitele de adaptare la linie, sarcina prelucrarii semnalelor revenind unitatii centrale.
Monitorul
Ideea de a avea un terminal la fiecare sistem este esen-ta calculatorului personal. Daca primele calculatoare foloseau un televizor pe post de monitor, cerintele impuse de rezolutie, numarul de culori si viteza, au condus la producerea unor mo-nitoare special destinate calculatoarelor.
Astazi exista monitoare cu tub catodic sau cu cristale lichide, cu rezolutii de la 640x480 puncte pana la 1900x1600 puncte, cu diagonala de la 11" (circa 28 cm) pana la 21" (circa 54 cm).
Pentru necesitati deosebite (afisare pe ecrane de mari dimensiuni), atat tuburile catodice cat si cristalele lichide nu mai sunt utilizabile. Solutia consta in utilizarea unor proiec-toare care permit afisarea imaginii pe ecrane de mari dimensiuni sau a unor afisoare cu plasma.
Monitoarele, ca de altfel si receptoarele TV, au un mare dezavantaj: nu pot reda spatiul real, tridimensional. Tehnolo-gia a rezolvat si aceasta problema, existand dispozitive bino-culare care, prin imaginea diferita oferita fiecarui ochi, cre-eaza impresia de spatialitate. Astfel de monitoare sunt fie ins-talate pe capul utilizatorului, fiind denumite HUD (Head Up Display) fie constau Tntr-o pereche de ochelari care obtureaza consecutiv imaginea pe fiecare ochi.
Orice monitor trebuie cuplat la interfata grafica existenta in mod obligatoriu in sistemul de calcul.
Placile grafice au avut o evolutie rapida, tinand pasul cu performantele tehnicii de calcul. Primele placi MDA lucrau nu-mai in mod text, cu o rezolutie de 40(80)x25 caractere. Ulterior, s-au produs extensii grafice Tntr-o gama extrem de diver-sificata: HGC (monocrom, 720x348 puncte), CGA(4 culori, 160x200 puncte), EGA (16 culori, 640x350 puncte) si VGA (16 culori, 640x480 puncte).
Astazi s-au generalizat placile SVGA, avand disponibile miliarde de culori si rezolutii de peste 1900x1600 puncte.
O placa SVGA este formata dintr-un controler sau proce-sor grafic specializat, o memorie grafica cu o marime pro-portionala cu numarul de culori si rezolutia ecranului, con-vertoare si amplificatoare de mare viteza. Placile SVGA exista, fie integrate pe placa de baza, fie ca interfere separate PCI sau AGP.
Alegerea unei placi SVGA trebuie facuta functie de tipul monitorului: rezolutiile foarte mari necesita monitoare spe-ciale, de viteza foarte mare, cu un pret mult mai ridicat fata de eel al monitoarelor mai modeste.
Memoria grafica a SVGA pastreaza imaginea afisata pe monitor, punct cu punct si linie cu linie. Aplicatiile preten-tioase din ziua de astazi (CAD/CAM, animatie 3D si, mai ales, realitatea virtuala) necesita un alt principiu de memorare a informatiei grafice, diferit de organizarea bidimensionala a acesteia. Pentru aceasta exista acceleratoarele grafice 3D, mai cunoscute sub denumirile de Voodoo, nVidia, Matrox, ATI, GForce etc.
. Imprimanta
Imprimanta este un dispozitiv periferic atasat la calculator care permite transpunerea imaginilor si textelor pe un suport fizic.
Dupa modul de imprimare, exista trei mari categorii de imprimante:
. matriciale (cu ace) - imprimarea se face prin lovirea unei
benzi tusate de o matrice de ace (in numar de 9 sau 25).
Sunt imprimante lente, cu rezolutie mica, singurul avantaj
constand in pretul scazut al materialelor consumabile.
. cu jet de cerneala - imprimarea se face prin depunerea pe
hartie a unor picaturi de cerneala prin intermediul unor duze extrem de fine. Au viteze si rezolutii medii, dar un pret extrem de ridicat al materialelor consumabile.
. laser - folosesc pentru imprimare principiul utilizat de co-piatoarele electrostatice. Au viteza, rezolutia si pretul de cost ale consumabilelor cele mai convenabile, singurul dezavantaj fiind pretul mai ridicat al imprimantei.
Accesorii
Printre dispozitivele sistemului de calcul descrise mai sus, unele sunt obligatorii, altele sunt optionale.
Tn aceasta enumerare nu si-a gasit locul carcasa cal-culatorului. Pe langa rolul, pur mecanic, de strangere Tntr-un tot unitar si functional a tuturor componentelor interne, carcasa mai contine un element extrem de important: sursa de alimentare.
Constructiv, exista doua tipuri mari de carcase: orizon-tale (desktop) si verticale (tower). Pentru fiecare din acestea exista alte variante, Tn special dimensionale.
Functional, exista carcase cu surse AT sau ATX. Dife-rentele dintre aceste doua tipuri au fost expuse la descrierea placii de baza.
Cu exceptia sursei, carcasa mai contine o serie de ele-mente de comanda si control care se cupleaza, prin inter-mediul unor fire la placa de baza. Aceste elemente sunt fie niste LED-uri (alimentare calculator, functionare HDD, eventual Turbo) fie niste butoane (pornire/oprire pentru ATX, reset, Turbo, blocare tastatura). Tot Tn carcasa se mai gaseste mon-tat un difuzor, conform standardului PC AT (nu trebuie con-fundat cu difuzoarele pentru placa de sunet care sunt externe sau montate Tn monitor).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Raspuns garantat la orice comentariu publicat