valentinos_blog test

 Sisteme de fişiere

Sistemul de fişiere este o structură arborescentă de directoare şi subdirectoare care conţine

fişiere grupate după anumite criterii într-o organizare logică.

Sistemul de fişiere face ca datele să fie gestionabile de către utilizator prin intermediul

sistemului de operare. O astfel de grupare a datelor este abstractă şi nu se regăseşte pe

hard disk în această formă. Stocarea fizică a datelor şi alocarea spaţiului pe hard disk se fac

după alte principii. Ceea ce se vede ca structură la deschiderea unei ferestre Windows

Explorer sau My Computer în sistemele de operare Windows, respectiv ca rezultat al

comenzii „dir” din DOS este o reprezentare creată de sistemul de operare pe înţelesul

utilizatorului.

Principalele funcţii ale sistemului de fişiere sunt următoarele:

• stocarea informaţiei,

• regăsirea informaţiei memorate,

• protecţia informaţiei la accese neautorizate.

Operaţii pe care sistemul de operare le face asupra sistemului de fişiere:

• căutarea de fişiere,

• crearea de fişiere,

• modificarea conţinutului unui fişier,

• ştergerea fişierelor,

• listarea conţinutului unui director,

• citirea conţinutului unui fişier.

Organizarea fizică a datelor nu va oglindi structura lor logică. Un fişier nou creat va fi

memorat pe disc într-o zonă care nu este ocupată de alte date. Sistemul de operare va

memora adresa acestei zone şi va ţine în permanenţă evidenţa zonelor ocupate de pe disc.

Această evidenţă îl va ajuta să regăsească oricând fişierele stocate.

Protecţia informaţiilor se realizează prin acordarea sau nu a drepturilor de acces la fişiere, fie

de către utilizatorul care este creatorul/proprietarul fişierelor, fie de către un administrator de

sistem. Accesul poate fi parţial, specificat prin anumite permisiuni. De exemplu, unui utilizator

i se poate interzice scrierea într-un fişier, permiţându-i-se citirea fişierului. Pentru acest

utilizator fişierul respectiv va apărea ca „read-only”.